România este gaura din steag

•December 1, 2022 • Leave a Comment

Ar fi prea simplu ca patriot să fie doar cel care îşi iubeşte ţara pur şi simplu: te naşti cu acest simţământ sau nu te naşti deloc cu el. Patriotul are nevoie mai ales de raţiune în judecata sa, care să cântărească lucrurile fără inflamare, fără patos. Patriotul ştie ce şi cât este ţara sa; el încearcă să o amelioreze, dacă este cazul. Şi, de obicei, este nevoie de aşa ceva, aşa cum este nevoie de ironie şi satiră pentru a sancţiona defectele umane. Nu există patrie ori ţară perfectă, dar există patrii ori ţări perfectibile. 

Înainte de decembrie 1989, Deşteaptă-te, române! era un cântec patriotic care mă fortifica – era ca un sânge sonorizat în creierul meu. După 1989, am crezut o vreme în „efectul Deşteaptă-te, române!”; dar, după ce politicienii au confiscat pe rând, cu discursurile lor gonflate şi vide, fie ziua de 1 decembrie, fie pe aceea de 22 decembrie, efectul patriotic s-a dezumflat în chip fatal. Astăzi, nu ştiu dacă acest cântec patriotic mai are vreun efect real asupra românilor sau doar stârneşte simple reacţii pavloviene. Mai degrabă aș zice că e vorba despre ultima variantă.

Percepţia asupra ţării mele, fie în timpul comunismului, fie în postcomunism, a fost multiplă. În perioada Ceauşescu, eram jenată de comunismul românesc, dar nu mi-am repudiat ţara, măcar pentru faptul că mai rămăseseră în ea destui curajoşi. În decembrie 1989, am fost exaltată, frenetică, tulburată: asistam la un catharsis în toată legea. La începutul lui 1990 am devenit intrigată în faţa viespăriei politice, a disensiunilor, ranchiunilor, frustrărilor, violenţelor tutelate de regimul Ion Iliescu. Am avut parte de un al doilea catharsis în perioada 22 aprilie -13 iunie 1990, când a avut loc acest ritual de graţie numit fenomenul Piaţa Universităţii. Cred şi ştiu că atunci mi-am dobândit conştiinţa morală. Un alt moment-cheie, înrudit cu fenomenul Piața Universității 1990, a fost acela al protestelor Rezist din marile orașe românești.

Sunt româncă, m-am născut astfel şi am ales să rămân aşa ceva. Acest lucru mi-l asum: la urma urmei nu am cum să-mi extirp ori să-mi lichidez identitatea. Tocmai întrucât este a mea. Am, în schimb, alergie şi port bătălii cu România grobianizată. Pe aceasta o resping, dar, chiar şi aşa, nu o insult. Tocmai pentru că este şi a mea. Nu am cum şi nu pot să ucid România, fiindcă aş comite un soi de sinucidere simbolică. Dar şi fiindcă nu mi-am pierdut nădejdea. Simţul meu critic este mereu un bisturiu apt să sancţioneze; dar nădejdea nu mi-am pierdut-o într-o ultimă Românie ceva mai pură decât înaintaşele sale. Manifest iritare la patriotismele lăcrămoase, la patetismele lichefiate. România este pentru mine acel steag cu stema comunistă decupată, din decembrie 1989. România este gaura din steag, o rană curăţată parţial, fragmentar, relativ.

Învățământul românesc și guvernul actual

•November 30, 2022 • Leave a Comment

Guvernul a ratat pentru a 12-a oară acordarea procentului de 6 la suta din PIB pentru invățământul din România. Jalnic. Cei care ne guvernează nu sunt interesați de educație, lucru de altfel vizibil în felul în care oamenii de stat români vorbesc (într-o limbă de lemn adaptată la vremuri ori chiar agramată, uneori). În mediul rustic, există școli dărăpănate și mizere (ba chiar și în mediul urban există), iar profesorii sunt tot mai puțini, căci toți își caută slujbe mai bine plătite decât în învățământ. Aproape peste tot în Europa procentul din PIB pentru educație este serios și permite învățământ de performanță și formare intelectuală (indiferent de domeniu) adecvată. La noi, guvernanții nu sunt interesați ca școlarii, liceenii și studenții să aibă parte de condiții optime. Să nu ne mirăm de dezastrul care va fi peste vreun deceniu!

Așa s-au gândit guvernanții să întâmpine ziua națională a României, halal patriotism!

97 la sută din țintele armatei ruse au fost civile

•November 29, 2022 • Leave a Comment

După cele mai recente estimări, 97 la sută din țintele rușilor au fost civile (în cele nouă luni de război care au trecut) și probabil vor rămâne civile și de acum înainte. Putin a înțeles că a pierdut supremația militară, așa încât mizează la propriu pe împuținarea (prin măcel) a populației ucrainene. Cinismul lui este ritualic, de fapt, se repetă ca un ceremonial de disc stricat dar încă letal. Orașele ucrainene sunt aproape în beznă, oamenii trăiesc în mizerie, dar acceptă acest lucru împăcați, pentru că o fac pentru libertatea țării lor. Toți și-au asumat moartea la o adică. Acesta e lucrul care mă impresionează și mă determină să-i admir pe oamenii aceștia curajoși și obstinați.

Reuniunea NATO de la București nu a adus lucruri noi, ci doar întărirea ideii (concrete) de a salva lumea de acum de Putin și putiniști. Va fi rolul României mai vizibil și mai stimat de aliații săi?  Suntem o țară la buza războiului, orice fel de ajutor adus Ucrainei va trebui să fie mediat de România. NATO va sprijini Ucraina atât cât va fi nevoie, a declarat Jens Stoltenberg. Marea Neagră are o importanță strategică crucială.

Între timp aflăm despre averea uriașă a patriarhului rus Kiril (de circa două miliarde de dolari). Despre mesajul papei Francisc, oripilat de masacrele comise de armata rusă în Ucraina. Masacrele sunt puse în cârca mercenarilor ceceni și buriați, dar adrevărul este că fratricidul este comis mai ales de creștini ortodocși. Imperialismul neostoit al lui Putin care pregătește un amplu bombardament aerian asupra Ucrainei și care (trăind parcă într-o realitate paralelă) a solicitat crearea unor instanțe federale în zonele anexate.

Imprisoned not silenced

•November 28, 2022 • Leave a Comment

PEN International launches its first GoFundMe crowdfunding appeal for writers at risk – in response to an increase in people turning to us for help, a worsening of the situation for writers all over the world, and a need to find additional support.

Today, more than ever before, we urgently need additional donations to safeguard our mission, to help those who are persecuted, silenced, in prison, or in exile; and to defend freedom of expression, which across the world is under serious threat.

SUPPORT OUR GOFUNDME CAMPAIGN

Rusia – stat terorist (oficial)

•November 27, 2022 • Leave a Comment

Kievul a fost bombardat, zeci de rachete rusești au fost lansate spre capitala ucraineană. Putin terorizează Ucraina prin două metode cunoscute și testate: frig și beznă. Acestora li se adaugă ținta favorită a liderului de la Kremlin – afectarea, rănirea, înspăimântarea civililor ucraineni. Rusia a fost declarată la ONU drept stat terorist. Analiștii ezită: unii consideră că războiul va fi de durată, alții, că războiul se va sfârși curând, datorită dezertorilor din armata rusă. Cred că există și o a treia variantă, ca Putin să fie eliminat (chiar dacă e enigmatic cum s-ar putea petrece acest lucru).

New York Times estimează că armata ucraineană gestionează tragerea a 6000 de obuze pe zi, iar armata rusă, 40.000 de obuze. Cifrele sunt înspăimântătoare și sugerează pierderi umane și distrugeri mult mai mari și mai multe decât cele declarate. Kievul și întreaga Ucraină au parte doar de patru ore pe zi, de curent și căldură, condițiile de trai devin tot mai dificile, unii analiști se tem să nu se ajungă la o foamete precum cea dintre anii 1932-1933, gestionată sadic de Stalin.

Românii au fost preveniți să aibă în casă un bidon cu apă, lanterne și mâncare neperisabilă pentru trei zile, în caz că hackerii vor încerca și vor reuși să paralizeze sistemul de electricitate din România. Sunt vremuri de război, clar, chiar dacă la noi războiul nu a ajuns încă decât pe calea undelor.

Din păcate

•November 20, 2022 • Leave a Comment

Din păcate, nu cred că pacea e aproape. Războiul nu se va încheia datorită războiului (sau prin război), ci doar dacă Putin va fi răsturnat de la putere (într-un fel sau altul). În același timp, nu cred că Rusia va ceda teritoriile anexate și va negocia amiabil. Putin nu are niciun scrupul să sacrifice zeci de mii de militari ruși, liderul de la Kremlin intenționează să își mențină imaginea de dur. Am mai spus-o (și scris-o aici), nu îl mai văd ca fiind irațional și patologizat (așa cum îl percepeam la începutul războiului din Ucraina), ci sută la sută calculat și cinic ; și parcă imperturbabil măcar în aparență (piară lumea, nu e nicio problemă, doar Putin să rămână bossul !).

Explozii la Sankt Petersburg și la Moscova, precum și la Novorosiisk – bănuite că ar fi atacuri ale ucrainenilor (cu ajutorul dronelor), căci au fost afectate conducte de gaz și elemente de infrastructură, iar milioane de ruși au rămas în frig. Între timp, la Harkov sunt descoperite atrocități lăsate în urmă de armata de ocupație rusă (dar lumea e déjà obișnuită cu astfel de masacre, torturi etc.). Putin e tot mai decis să baricadeze militar Crimeea, căci masează acolo zeci de mii de soldați: e limpede că, pentru el, Crimeea este pământ rusesc de necedat vreodată. Lucrurile se desfășoară cu o repeziciune nemaivăzută în toate cele patru puncte cardinale. Între timp, Elon Musk i-a redeschis contul de Twitter lui Donald Trump, în ciuda anchetei legată de atacul asupra Capitoliului din ianuarie 2021…

Ziua scriitorilor aflați în închisoare

•November 15, 2022 • Leave a Comment

15 noiembrie 2022 – Ziua scriitorilor aflați în închisoare pentru că au pledat pentru libertatea de opinie și exprimare. În imagine, doi dintre scriitorii persecutați, aflați în detenție.

Este vorba despre:

1. Server Mustafayev – tătar din Crimeea, jurnalist, apărător al drepturilor omului, arestat în 2018 și aflat într-o închisoare din Federația Rusă, din motive politice;

2. Narges Mohammadi – scriitoare iraniană, aflată de 10 ani în detenție, pentru apărarea drepturilor omului (a fost pedepsită, de asemenea, cu 150 de lovituri de bici). Sunt doar două cazuri din multele care există.

Anchetații din noiembrie 1987

•November 15, 2022 • Leave a Comment

Brașov, 15 noiembrie 1987. Niște oameni foarte curajoși, ieșiți în stradă să protesteze împotriva regimului Ceaușescu. 300 de arestați, anchetați, torturați. 61 de deportați. Sute de oameni supravegheați ulterior de către Securitate. Aici, în fotografii, sunt cei ancehtați și hărțuiți.

Ucraina și Iran

•November 14, 2022 • Leave a Comment

Mă bucur pentru bucuria ucrainenilor care au reocupat orașul Herson. A fost tranșantă afirmația unui locuitor care a declarat că locuitorii nu au curent, nici apă, trăiesc cu lipsuri majore, dar că nu mai contează nici cât negru sub unghie că nu mai au nimic, atâta vreme cât armata rusă de ocupație s-a retras. Omul era chiar fericit. La fel de importante sunt știrile legate de Republica Islamică Iran: o țară în care asistăm la proteste fără precedent, în care regimul reprimă extrem de violent protestele și, cu toate acestea, tinerii mai ales sunt dispuși să moară: liceeni, studenți, fete, băieți. Femeile au fost cele dintâi care s-au radicalizat împotriva mulahilor, iar bătălia lor e de mulți ani deja. Dar acum este vorba despre o societate civilă impresionantă prin curajul ei împotriva conducătorilor Iranului islamic fundamentalist. Moartea tinerei de 22 de ani Mahsa Amini (supusă bătăii și torturilor de către poliția moralei, pentru că ar fi purtat vălul incorect legat) a declanșat maratonul de proteste actuale. Regimul nu e dornic să cedeze, însă, astfel încât zilele trecute a avut loc prima condamnare la moarte a unui protestatar antiguvernamental, decisă de către tribunalul din Teheran.

Testamentul lui Corneliu Coposu

•November 12, 2022 • Leave a Comment

Zilele Corneliu Coposu care s-au desfășurat la Cluj în această săptămână mi-au adus aminte de un fragment din Testamentul lui Corneliu Coposu. Cuvinte simple, dar tranșante, demne, integre:

Generația veche, din care fac și eu parte, și-a făcut cu prisosință datoria. Ultima ei obligație este, ca prin seninătate și înțelepciune, să predea ștafeta generațiilor viitoare. Îmi pare rău că nu am ajuns să conduc eu această operațiune firească. Sper că se va realiza fără convulsiuni.

/…/

Cred că mi-am făcut datoria față de țară, față de conștiința mea. Nu cred că am să-mi reproșez vinovății majore. Am căutat să-mi respect principiile, angajamentul ideologic și toate acțiunile născute din dragoste de Patrie și de neamul românesc. Dacă ar fi să o iau de la capăt, aș proceda la fel, chiar ținând seama de perspectiva anilor de pușcărie, de suferințele îndurate.

Sunt convins că politica este o activitate morală și nu poate fi delimitată de etică și de onestitate. Am prețuit întotdeauna oamenii cinstiți și leali și am avut strângere de inimă atunci când prin forța împrejurărilor am fost obligat să lucrez sau să fiu în preajma lichelelor și a oamenilor fără caracter. Am detestat pe cei care negociază principiile, deoarece cred că nu este îngăduit să faci compromisuri care schimbă esența obiectivelor pentru care militezi. Politica nu poate fi acceptată ca mijloc de promovare al intereselor proprii. Serviciile pe care le aduce, dezinteresat, trebuie să servească poporul, comunitatea, interesele generale.

/…/

Am fost întotdeauna mândru de calitatea mea de român, cu toate că nu mi-am etalat, dintr-o decență explicabilă, patriotismul, nici nu am făcut paradă demagogică de naționalism.

(în fotografii : 1. Corneliu Coposu la ieșirea din închisoare, după 17 ani de Gulag; 2. alături de soția sa Arlette, la ieșirea din închisoare – cu puțin înainte ca Arlette să moară, datorită regimului greu din Gulagul românesc; 3. la prima arestare.)