Adriana Georgescu – un model etic

În fiecare an o recitesc pe Adriana Georgescu (1920-2005), autoarea memoriilor de detenție intitulate LA ÎNCEPUT A FOST SFÂRȘITUL – un remarcabil testimoniu redactat în stil jurnalistic. Figurile de stil sunt considerate de Adriana Georgescu irelevante pentru a vorbi despre suferința din anchetă și detenție; durerea este durere şi atât, nu necesită metafore. Adriana Georgescu este o luptătoare: deşi torturată la Securitate şi trăind un coşmar continuu, ea găseşte două soluţii de rezistenţă: moartea pe care şi-o asumă (soluţia Soljeniţîn) şi o a doua soluţie, sublimarea fricii. Există două tipuri de frică la fel de periculoase: cea mentală şi cea viscerală; Adriana Georgescu reuşeşte să o domine pe ultima, rămânând tributară celei dintâi şi fiind obsedată de tortură. Adriana Georgescu va cunoaşte torţionari fără scrupule (cel mai faimos fiind Alexandru Nicolski – unul din mentorii fenomenului Pitești), fiind marcată de chinurile fizice la care o supun anchetatorii excitaţi de ura de clasă, dar şi de intransigența victimei lor. Povestea ei de detenție și evadarea ei din România ar merita din plin transpusă într-un film. Cartea ei de mărturie se citește cu sufletul la gură.

~ by ruxandracesereanu on March 18, 2024.

2 Responses to “Adriana Georgescu – un model etic”

  1. Aș adăuga la această binemeritată și necesară evocare că volumul Adrianei Georgescu a apărut prima dată în limba franceză, tradus de Monica Lovinescu (cu pseudonimul Claude Pascal), la Hachette, în 1951.

  2. exact, lucru pe care doamna Lovinescu il marturisește în prefața cărții Adrianei Georgescu.

Leave a comment