doliu (8)

SCRISORI LONDONEZE (I)

Una dintre prietenele mele, care locuieste la Londra si care urmareste cu sufletul la gura ce se intampla si s-a intamplat in Romania, in ultimele zece zile, mi-a trimis niste fragmente din gandurile si senzatiile ei legate de tragedia din Colectiv. Cred ca multa lume are exact aceleasi reflectii. Iata-le mai jos.

“Ma simt dislocata, de parca as functiona in afara corpului meu. O sa raman ancorata pentru ca n-am cum sa nu fiu martora la ce se intampla, dar trebuie sa-mi recapat pofta de viata, simt ca ma sting intr-un fel. Simt ca cei morti vor ca cei vii sa traiasca asa cum au facut-o si ei pana in ultimul moment.

Cred ca pe mine ma ajuta faptul ca nu sunt acolo, ca aleg cand si cum sa primesc informatia. Ca nu sunt bombardata de emisiuni de tot felul, de analize, de repetitia asta nesfarsita si speculatiile de tot felul. Cred ca s-a ajuns si la un soi de mizerie umana in jurul la tot ce s-a intamplat. Parca ne lovim de reziduri acum, de oportunisti. Oamenii care au izbucnit in lacrimi si racnete in primele nopti, isi ling ranile acum, sunt obositi, vor si ei inapoi la viata lor, la familiile lor.

Viitoarele saptamani vor necesita energie din partea poporului, politic vorbind, dar si pentru urmatoarele vesti din spitale. Se va mai iesi in strada, numerele se vor inmulti iarasi, dar deocamdata strada are nevoie de pauza. O pauza emotionala, mentala, o pauza de la tragedie.

Singurii care nu au pauza sunt familiile indoliate si cele care asteapta la spital sa auda ca totul o sa fie bine. Pentru ei nu mai exista intoarcere la normalitate. Dar nu putem sa ne simtim vinovati pentru asta.

Cred ca sunt inca surprinsa de cat de activata sunt la nivel personal de drama romaneasca, surprinsa de simtul meu civic, de chemare, de frustrarea ca nu pot ajuta mai semnificativ, mai mult, ca nu pot lupta mai tare.

Ma trezec singura in bula mea de durere si epuizare mentala si nu rezonez cu nimic din jur. Nu inteleg cum oamenii pot face shopping sau iesi la restaurante. Dar evident ca pot. Doar ca asta ma izoleaza si mai tare intr-un fel. “

Advertisements

~ by ruxandracesereanu on November 10, 2015.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

 
%d bloggers like this: