Cuvintele care ucid în efigie (2)

Dacă animalele manifestă mai multe tipuri explicabile de agresivitate, anume: agresivitatea prădătoare, competitivă, intermasculină (interfeminină) şi defensivă, omul manifestă mai cu seamă agresivitatea prădătoare (există, fireşte, şi toate celelalte tipuri, dar aceasta este cea mai vizibilă). Analiştii au pus însă punctul pe i printr-o observaţie decisivă: spre deosebire de animale, omul agresează şi folosindu-se de cuvinte, putând prin intermediul acestora chiar să ucidă în efigie, să manipuleze etc. Pentru că homo sapiens este un homo loquens, un “om de cuvinte” (Claude Hagège, L’homme de paroles, 1985), fie că este vorba de scriptofili (cei care preferă cuvântul scris) sau de verbofili (cei care preferă oralitatea). În cazul verbofililor, violenţa limbajului poate avea impact mai mare asupra publicului, datorită sonorităţii colerice; în cazul scriptofililor, impactul se realizează mai degrabă la nivel cognitive, cerebral. Claude Hagège vorbeşte pe bună dreptate despre importanţa fonosimbolismului limbii: este vorba despre sunete agresive care incită, despre litere sau cuvinte ascuţite şi tăioase etc. Din punctul de vedere al fonosimbolismului limbii ar fi interesant de făcut o analiză a discursurilor lui Hitler, sau, mai în zilele noastre, a discursurilor lui Jirinovsky ori C.V. Tudor, să spunem (astăzi, ultimii doi sunt mai silenţioşi, dar debutul lor în politică a fost foarte … sonor)!

Jean-Jacques Lecercle (La violence du langage, 1996) a observat cu pertinenţă şi profunzime că există două tipuri de violenţă la nivelul limbajului: “o violenţă literală pe care limbajul o exercită asupra corpului şi în corp” şi o “violenţă imaterială a intervenţiilor lingvistice asupra stării lucrurilor”. În cazul unei insulte, de pildă, contează atât sensul propriu-zis pe care îl are termenul defăimător, cât şi gestul care însoţeşte respectivul cuvânt, sau timbrul vocii. Cum limba este un “corp de sunete”, orice ţipăt, strigăt, răstire aduce un spor de violenţă pe lângă sensul propriu-zis al cuvintelor. Atunci când avem de-a face cu termeni deja agresivi, violenţa sonoră este un fel de megafon care amplifică violenţa de sens. Acest lucru are loc şi întrucât “limba nu este un instrument neutru, ci un ansamblu de cuvinte adânc investite cu dorinţă, ură, iubire şi culpabilitate” (după Jean-Jacques Lecercle). Un caz tipic îl reprezintă discurile urlate ale lui Adolf Hitler, calificate ca alcătuind un limbaj ucigaş: întrucât cuvintele lui Hitler erau considerate a fi literă de lege, luate ca atare şi aplicate mecanic, ele chiar ucideau (cel puţin aceasta este interpretarea lui Jean Pierre Faye, Le langage meurtrier, 1996). Exercitând un hipnotism auditiv asupra mulţimilor pe care le incita la violenţă, Hitler îşi pigmenta discursurile cu tot soiul de ingrediente aţâţătoare pentru urechile publicului său: pe de o parte, mulţimile erau “violate” sonor, pe de altă parte, însă, ele însele acceptau “violul” respectiv, pe care îl percepeau mai degrabă ca pe o formă de comuniune cu liderul lor, decât ca pe o agresare din partea acestuia. Ar fi interesant, însă, ca analize fonolingvistice să fie făcute şi pe alte figuri de dictatori de altă coloratură politică, precum Lenin, Stalin, Gheorghiu-Dej, Ceauşescu, Mao Tze Dun, Fidel Castro (şi mulţi alţii, de pildă Ana Pauker), pentru că forme de “viol lingvistic” asupra mulţimilor există şi în aceste cazuri. Sau, în cazul postcomunismului românesc, ar fi incitant de făcut analiza acestui tip de “viol lingvistic” pe strigarea anti-intelectuală comisă în iunie 1990 de către mineri şi de către “detaşamentele muncitoreşti”, la Bucureşti, care suna astfel: “Noi muncim, nu gândim!” A fost strigarea minerilor-invadatori în capitala României o formă de limbaj ucigaş?; sau a fost doar o formă de imbecilitate manipulată?

Advertisements

~ by ruxandracesereanu on June 30, 2015.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

 
%d bloggers like this: