Hominizii porcini (despre verbul a gunoi)

A gunoi este un verb specific hominizilor : pe unde exista (trece) picior de om – în urmă rămân întotdeauna gunoaie, resturi, impurități. În România există puține locuri, în marile orașe (cu câteva sute de mii de locuitori) unde încă mai viețuiesc fragmente sălbatice de ierburi, vrejuri, arbori ori flori. Nu mă refer neapărat la parcuri (deși și acestea sunt infestate de gunoaiele aruncate de trecători) ci mai degrabă la bucăți paradoxale de natură care încă au scăpat de poluare, tăiere și care se mai sălășluiesc pe lângă blocuri ori colțuri de stradă. Uneori, astfel de spații sunt protejate de către o barieră ori un gard. Alteori, la protestele populației cu iz democratic, bariera se ridică și tot omul poate să treacă și să gunoiască pe acolo. Căci asta se întâmplă întotdeauna, din păcate : gunoirea se petrece realmente cu sârg și chiar voluptate. Principala obișnuință și ușurință a omului este să zvârle gunoiul acolo unde îi vine pofta să o facă, fără să țină cont de nicio restricție igienică. Să gunoiască acut și obstinat până când, într-o zi, va deveni chiar omul un (soi de) gunoi.

Advertisements

~ by ruxandracesereanu on June 19, 2015.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

 
%d bloggers like this: