renunțarea cotidiană de/la sine

Una dintre observațiile mele triste, când văd oameni tineri care au renunțat la sine – la respectul de sine mai exact (sunt neîngrijiți, aproape slinoși, neglijenți, indiferenți la felul în care arată sau pot fi percepuți, cu gesturi meschine ori nepăsătoare – și toate acestea, fără să fie asceți, călugări etc.), este aceea că, probabil, nici nu au avut vreodată respect de sine, ci doar o oarecare politețe protectoare care, în timp, a devenit o brumă de minimă funcționare cotidiană. Senzația mea este aceea că oamenii aceștia nu se iubesc nici pe sine și nici pe alții nu sunt capabili să-i iubească, de aici lipsa lor de respect de sine.

Advertisements

~ by ruxandracesereanu on May 3, 2011.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

 
%d bloggers like this: