mahalaua Romania (3)

Mahalaua România! (3)

 

Mahalaua arhitecturală

 

          Periferiile oraşelor româneşti, dar şi centrul cetăţilor foste comuniste, dau la iveală o ţară cvasi-ghettoizată. Chiar dacă nu se poate vorbi de bidonviluri clasice, acestea sunt conţinute măcar simbolic în arhitectura moştenită de la comunism (cartierele muncitoreşti) şi locuită cu asupra de măsură. Există multe alte spaţii esenţiale invadate de mahala: gara, de pildă, sau auto-gara, sau pieţele alimentare. Crâşmele sordide nu sunt deloc pe cale de dispariţie, ci riscă să se cronicizeze, năpădind zonele din preajma centrului. Atmosfera acestor micro-bidonviluri seamănă cu o lume a puşcăriei şi a talciocului. Periurbanitatea pare să fie viitorul oraşelor româneşti şi pentru aceasta pledează dughenizarea concretă, vizibilă atât la margine, cât şi în centru, stabilitatea buticurilor (şi a buticarilor, o meserie destul de bine percepută încă), a gheretelor etc.

 

Mahalaua socială

 

          Urbanizarea cu forţa a ţăranilor alungaţi de la sate în timpul comunismului (prin restructurarea satelor româneşti şi prin nevoia urgentă de mână de lucru în cadrul complexelor industriale) a implantat o formă de rustic decăzut la oraş; această populaţie des-ruralizată a fost amestecată cu masa deja periurbană de muncitori şi cu intelectualitatea pauperă din marile cartiere de la marginea oraşelor. Hibridul alcătuit mai ales din proletariatul decavat şi din ţăranii alienaţi a format un nou tip de lumpen care, după căderea comunismului, a încercat să supravieţuiască prin comerţ ilicit sau a acceptat fatalist sărăcirea şi şomajul, secondate de o delincvenţă de întreţinere (dacă este permis un asemenea termen constatativ).

          România de astăzi, de telenovelă şi a telenovelelor, este una dominată de periurbanizare, cultura sărăciei fiind preponderentă. Din pricina aceasta s-a născut o lume compensatorie: aceea a bişniţarilor, parveniţilor, speculanţilor, a infractorilor mai mult sau mai puţin notorii, “borfaşi” de clasă mijlocie, de obicei. Dezrădăcinarea, schisma sat-oraş, incoerenţa existenţială, dezarticularea internă a indivizilor au catalizat renaşterea spectaculoasă a mahalalei la oraş. Vatmanul tramvaiului, şoferul troleibuzului şi autobuzului ascultă la maximum manele, traumatizându-i sonor pe călători. Subcultura lor este una agresivă şi ambiţioasă: doreşte să-i convertească pe toţi la (non)valorile sale.

          Mahalaua este asimilată astăzi exclusiv cu ideea de escrocherie şi infracţionalitate; iar Eldoradoul periferiei este dorinţa de parvenire. Lumea din blocuri, de lângă blocuri şi de după blocuri este una bolnavă de mizerie: dacă se poate vorbi de un mal de siècle, atunci inclusiv acesta este unul decăzut.

 

Mahalaua politică

 

          Academia Caţavencu ne-a obişnuit, cu aerul ei mucalit şi vitriolant-ironic, de mai bine de zece ani de zile cu o portretistică acidă a politicenilor români: găunoşi, agramaţi, insipizi, caraghioşi, ori chiar imbecili, majoritatea dintre ei. Insolenţa satirică a respectivului “săptămânal de moravuri grele” era menită să sancţioneze prin zeflemea extremă viciile naţiei, exemplificând prin politicienii săi mai cu seamă. S-a mizat pe un grotesc coroziv şi pe hilar, pe băşcălie, răspăr, pe circ şi maimuţăreală, pe o fantezie pamfletară spectaculoasă, pe o categorie pe care aş numi-o scato-clovnesc. Jurnaliştii de la Academia Caţavencu au intuit şi sancţionat tocmai trăsătura suburbană a politicienilor români, zugrăviţi în portrete demistificatoare: Ion Iliescu zis (nea) “Nelu”, “babacul”, “despotul de Călăraşi”, “Titanul”, “Feldwebelul de la Cotroceni” cu zâmbetul “Dalbei ca Zăpada”, “Ioan Gură de aur”, “Emanaţia Sa”, “Urmaşul Împuşcatului la Sceptru”, “Ion Săracu”; sauFührerul” C.V. Tudor, “puhav erou”, “mâncău naţional”, “inegalabil mahalolog”, “spirochet” care îi repartizează pe foştii securişti în funcţii de “bone” ale românilor, fiind “Mamă a câinilor părăsiţi şi a securiştilor de pripas”, “lingăul profesionist cu limba roşie şi mătăsoasă ca steagul partidului”; sau porcul naţional” Adrian Păunescu; sau  Nicolae Văcăroiu, cel mai catastrofic prim-ministru din România postcomunistă, poreclit “Vodcăroiu” şi “Lae” şi mulţi alţii. Politica românească era sancţionată ca fiind dominată de “ţuţeri”, “majordomi” şi “aventurieri”, ţara fiind condusă de “văcari” şi “văcăroi”, deputaţi, senatori, miniştri grobieni, agramaţi, dar cu tupeu, instrumentaţi de “Bordelul” de la Cotroceni. O figură aparte de mahala politică a devenit vizibilă, însă, în cadrul campaniei electorale din 2004 şi ea trebuie radiografiată mai special, pentru că pare să fie destul de emblematică pentru noi: George [Gigi] Becali (acestuia îi calcă pe urme o altă figură patibulară, Marian Vanghelie). Intrat în politică de pe o poziţie bănoasă (patron al echipei de fotbal Steaua) şi cu titulatura unui partid aşa-zis progresist (Partidul Noua Generaţie), Becali nu încarnează doar omul simplu şi fără studii ajuns în sferele puterii, ci mahalagiul (specializat în ameninţări şi înjurături faţă de oricine nu îl agreează) obsedat de fantasma cetăţii pe care să o cucerească şi pe care să o controleze. Poza de mafiot îl flatează, imaginea de gangster îi răsfaţă ego-ul, mahalagismul său îl consideră a fi naturaleţe şi instinct bun: “Vadim de la oi” adică C.V. Tudor de periferie, a fost el poreclit nu în zadar. Grobianismul său a şocat şi a amuzat în acelaşi timp, în campania electorală din 2004, golăniile sale au stârnit perplexitate şi dezgust, iar grotescul său inegalabil, vădit în agramatisme şi într-o formă de retardare verbală de neacceptat pentru un candidat la preşedinţia României, a stârnit hohote de râs (amare). Simplul fapt că Becali a putut să candideze pentru cea mai înaltă funcţie în stat spune multe despre mahalaua politică de la noi.

(fragment din Năravuri româneşti, Editura Polirom, 2007)

Advertisements

~ by ruxandracesereanu on March 28, 2008.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

 
%d bloggers like this: